Faptul

FAPTUL

Dintre toate farmecele care se fac cu scopul de a trimite boala în
trupul cuiva, acela de care se teme lumea mai mult e faptul sau fãcãtura,
sinonime poate cu datul sau dãtãtura, termeni mai rar întrebuinþaþi.
Reproducem dintr-un articol, publicat într-o revistã de folclor,
urmãtoarele amãnunte interesante privitoare la acest farmec :
Faptul este o boalã care nu vine de la Dumnezeu sau din alte
pricini întîmplãtoare, ci este, cum se crede de popor, rezultatul
unor fermecãtori sau vrãji femeiesti. Dacã cineva, si mai ales vreo
femeie, are ciudã pe alta, ca sã se rãzbune, aleargã si la acest
mijloc, adicã îi face pe fapt. si iatã cum. femeia ce vrea sã dea
aceastã boalã cuiva, în 7 duminici, pe cînd preotul e în slujbã, si
mai ales cînd toacã, strînge din 7 feluri de seminte de oricare
plante, cîte 7 boabe de fiecare fel, si punîndu-le într-un sãculet, le
descîntã, adicã, chiar cînd le strînge, le meneste pe omul cãruia
vrea sã-i facã rãu. Dupã ce a împlinit astã lucrare, toate aceste
seminte le fierbe într-o oalã nouã furatã, cu apã strînsã tot în
acele 7 duminici, sau numai cu apã neînceputã dintr-o duminicã
dimineata. O datã fierte, se duce sau trimite pe altcineva de le
duce si le toarnã în calea omului menit, bunãoarã în pragul usii, la
poartã sau portitã, în cãrarea pe unde stie cã trece mai ades etc.
Cine calcã întîi, acela numaidecît se umple de boalã, si dacã cumva
a cãlcat cel menit, cu atîta boala, adicã faptul, e mai greu si mai
furios, iar omul în mai greu pericol de a fi scãpat. Dacã faptul e
menit si dat în ziua de Pasti, e fãrã leac ; dacã e dat într-o duminicã,
iar e greu, dar cu mijloc de lecuire ; si dacã-i dat într-o zi lucrãtoare,
e fãrã pericol. Se mai spune cã unele femei vrãjitoare clocesc un ou
de pãrãsiturã, la subtioarã, 9 zile si apoi, cînd ciocneste (!), atunci
ea îl meneste ce sã se facã : pui, vrabie, muscã, gîndac sau altceva ;
iar cînd va fi flãmînd, sã se poatã preface în pui de gãinã, ca sã-l
poatã hrãni. Se spune cã acesta este lucrul rãu sau dracu , si
are putere mare în rele. Pe acesta îl trimit unele femei, care îl au,
sã ducã farmecele pentru fapt în calea celui menit. Dacã cineva
calcã în faptul dus de acest lucru rãu, n-are leac si moare peste
trei zile. Omul care a cãlcat în fapt, îndatã începe sã îl mãnînce
pielea cumplit peste tot trupul si-i vine durere de cap. De la o
vreme, încep sã-i iasã peste tot corpul o mulþime de bube mãrunte
ca pãsatul, sau mari si late, sau de diferite mãrimi. Unele sînt
mari, rosii, late si rotunde ca niste gologani de 5 bani. Îndatã ce au
iesit aceste bube, mîncãrimea pielii e asa de mare, încît omul nu
mai poate sta pe loc. De la o vreme, bubele acelea se tot lãtesc pînã
se ajung una cu alta, si se face pielea groasã si tare ca un potlog,
si omul are un chin nespus si o arsitã cumplitã. Se spune cã cel
mai bun mijloc de lecuire, în acest caz, e sã chemi îndatã o babã sau vraci popular(barbat curat,neinfricat,cinstit si onest)
care stie a desface, adicã a descînta de fapt... Faptul se zice cã este
de 12 feluri Si are fiecare fel cîte un descîntec, Si dacã cel ce
descîntã nu cunoaSte bine fiecare fel de fapt, spre a-i aplica
descîntecul lui, omul nu se lecuieºte. Si animalele care calcã întîi
în dãtãturile de fapt încã se îmbolnãvesc...
fapt (pl. fapþi) se mai numeste si omida unui fluture foarte mare,
cãruia poporul îi zice strigã (Acherontia atropos). Aceastã omidã,
groasã si lungã uneori de 8-10 cm, de culoare verde-gãlbuie, cu dungi
albastre, dacã se vrãjeste de fermecãtoare, se umple pe perisori de
argint viu. Acesti fapti sînt dusi sau sorociti sã se ducã la persoanele
împotriva cãrora se vrãjeste si se aruncã în donita cu apã sau în
fîntîna din care scoate apã de bãut. Cine bea din aceastã apã, nu e
bine de el, cãci capãtã boala numitã fapt , se umple de bube rele ;
faptii îi ies pe gurã si pe nas, iar omul, dupã ce i-au ros mãruntaiele
si ficaþii, moare în chinuri grozave .